Programul guvernului Niculescu: impozitarea proprietăților la valoarea de piață, pensii legate de reducerea deficitului și extinderea identității digitale
Ce trebuie să știe românii despre măsurile propuse și riscurile care necesită explicații publice
Programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu, pentru un cabinet cu participarea majoritară a PSD, prevede schimbări privind impozitarea proprietăților, accizele, pensiile, finanțarea sănătății și identitatea digitală.
Documentul include obiective pentru perioada 2027–2028, dar numeroase detalii cu impact direct asupra populației — cote, praguri, excepții și garanții de acces — nu sunt precizate în pasajele analizate.
Pentru cetățeni, întrebarea esențială este cine va suporta costul consolidării bugetare și ce protecții vor exista pentru persoanele cu venituri mici, pensionari și cei care nu folosesc servicii digitale. Analiza trebuie să distingă între măsurile scrise în program și consecințele posibile, care depind de legislația și de deciziile de aplicare.
1. Proprietăți impozitate în funcție de valoarea de piață: riscul unor sume mult mai mari
Programul prevede „reforma impozitării proprietății prin trecerea graduală către valoare de piață până la finalul procesului de consolidare”. Așadar, schimbarea bazei de evaluare este o intenție explicită a viitorului executiv. Este fix ce ne anunța deja guvernul demis Bolojan.
Această orientare poate însemna impozite mai mari pentru proprietățile a căror valoare impozabilă va crește, dacă noile cote și eventualele reduceri nu compensează diferența. Totuși, din pasajul prezentat nu se poate calcula cât va plăti o familie și nici nu rezultă că toate proprietățile vor suporta aceeași majorare. Documentul citat nu precizează aici cotele, formula de evaluare sau eventualele protecții pentru proprietarii cu venituri reduse.
Riscul care trebuie discutat public este diferența dintre valoarea locuinței și venitul proprietarului: o casă evaluată mai scump nu înseamnă automat că persoana care locuiește în ea are mai mulți bani disponibili pentru plata impozitului.
Guvernul trebuie să explice cum va calcula valorile, cum vor putea fi contestate și dacă vor exista plafoane, reduceri ori alte forme de protecție pentru persoanele vulnerabile.
2. Lărgirea bazei impozabile: mai multe venituri sau activități pot intra în sfera taxării
În capitolul privind consolidarea pentru 2027–2028, documentul afirmă că veniturile vor crește prin „lărgirea bazei impozabile”, revizuirea facilităților pe baza unei evaluări și îmbunătățirea conformării. În același pasaj se precizează că principiul cotei unice se menține.
Mesajul important pentru contribuabili este că păstrarea cotei unice nu reprezintă, singură, o garanție că obligațiile fiscale individuale rămân neschimbate. Extinderea bazei asupra căreia se aplică un impozit sau restrângerea unor facilități poate majora suma datorată chiar dacă procentul de impozitare nu se schimbă. Programul anunță aceste direcții, însă pasajul analizat nu identifică toate categoriile afectate.
3. Accize cu „bază lărgită”: direcție anunțată, dar fără lista produselor afectate
Programul vorbește despre „accize adaptate realităților de azi, cu calendar predictibil și bază lărgită”. Acest pasaj indică intenția extinderii bazei de aplicare a accizelor, dar nu oferă, în fragmentul prezentat, lista produselor sau nivelurile viitoare.
Este justificat să avertizăm asupra posibilității unor costuri suplimentare pentru consumatori. Întrebările care necesită răspuns sunt concrete: ce produse vor intra în baza extinsă, cu ce nivel de taxare și ce estimare de impact asupra prețurilor?
4. Pensiile: indexare „prudentă”, încadrată în reducerea deficitului
Pentru pensionari, formularea esențială este „indexarea prudentă a pensiilor începând cu 2027, încadrată în traiectoria de reducere a deficitului”. Aceasta apare în cadrul măsurilor de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Legătura este evidentă cu redresarea bugetară, dacă vor exista bani se vor indexa.
Programul exprimă astfel intenția unei indexări, dar o leagă de obiectivul bugetar. În pasajul citat nu apare un procent concret și nici o garanție explicită că majorarea va compensa integral creșterea costului vieții.
Pentru pensionari contează nu doar existența unei creșteri nominale, ci și puterea de cumpărare rămasă după plata alimentelor, medicamentelor, utilităților și taxelor.
5. Sănătatea: reevaluarea finanțării nu dovedește, de una singură, reducerea serviciilor
La capitolul privind direcțiile pe termen mediu, documentul prevede revizuirea echilibrului dintre contribuții, resursele disponibile și angajamentele de cheltuieli, „fără creșterea contribuțiilor pe muncă”. Același paragraf spune că direcțiile respective vor fi supuse unei evaluări de impact înaintea deciziilor.
Oare asta va duce la „MAI PUȚINE SERVICII MEDICALE ACORDATE”?
Programul include angajamente pentru investiții în spitale și centre pentru tratarea marilor arși, ceea ce trebuie menționat pentru a nu reduce întregul capitol de sănătate la o singură frază despre finanțare.
Există totuși un motiv legitim de vigilență: orice modificare a finanțării trebuie explicată prin efectele asupra pacienților. Autoritățile trebuie să precizeze dacă vor fi schimbate serviciile decontate, condițiile de acces sau cheltuielile suportate de bolnavi. Până la prezentarea măsurilor concrete, acestea sunt întrebări și riscuri de urmărit, nu reduceri deja confirmate.
6. Identitatea electronică: extindere pentru cetățeni, obligativitate menționată pentru funcționari
Programul propune accelerarea emiterii cărții electronice de identitate, uniformizarea costului cu cel al cărții de identitate simple și susținerea proiectului L32/2026, descris în document ca introducând obligativitatea ROeID pentru funcționarii publici. Ținta menționată este ca aproximativ cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028.
Aceste elemente trebuie separate:
- Cartea electronică de identitate este documentul de identitate la care face referire programul;
- ROeID este tratat în text ca instrument de identificare și autentificare electronică;
- RO Wallet este proiectul de portofel național de identitate digitală, prezentat într-o măsură distinctă.
Titlul „Identitate electronică pentru TOȚI cetățenii” arată ambiția de extindere a sistemului cât mai curând posibil așa cum am fost deja anunțați că va fi lansat deja la 15 ianuarie 2027!
Obligativitatea menționată expres în fragment îi privește la început doar pe funcționarii publici, însă următorul pas este evident că va fi pentru toți cetățenii.
În prezentarea mai largă a programului apare și angajamentul păstrării ghișeului pentru persoanele care nu folosesc serviciile digitale. Acest angajament trebuie urmărit în aplicare, nu omis din analiză.
7. ROeID pentru bănci, notari și furnizori de utilități: ce se propune pentru datele personale
Documentul propune deschiderea ROeID, contra cost pentru organizațiile beneficiare, către bănci, notari, asigurători, operatori telecom și furnizori de utilități, pentru identificarea clienților la distanță.
Pentru cetățeni, utilizarea este descrisă ca gratuită, iar transmiterea datelor ar urma să se facă „numai cu consimțământul cetățeanului”. Parcă am mai auzit asta în perioada pandemiei, apoi a devenit treptat o obligativitate prin constrângere.
Potrivit calendarului, cadrul juridic și tarifele ar urma să fie stabilite în trimestrul al treilea din 2027, iar disponibilitatea generală este prevăzută pentru trimestrul al doilea din 2028.
Riscul care merită pus în discuție este libertatea reală de alegere. Vor exista metode alternative de identificare? Ce date vor fi transmise? Cum va putea cetățeanul verifica accesările și ce se întâmplă dacă refuză acest canal?
Din acest aspect sunt extrem de preocupat pentru cetățenii care nu vor dori să intre în acest sistem de totalitarism digitalizat, ce se va întâmpla cu ei? Știm deja că cei fără card de sănătate vor avea o problemă, ce vor face cu toți bătrânii și cei care nu doresc dar nici nu știu sa folosească astfel de servicii digitale?
8. RO Wallet: documente și semnătură electronică într-un portofel digital
Programul prevede actualizarea cadrului legislativ al serviciilor de încredere în primele 100 de zile și lansarea portofelului național de identitate digitală RO Wallet, pornind de la cartea electronică de identitate și cu trimitere la Regulamentul UE 2024/1183.
Printre funcționalitățile propuse se află documente și atribute digitale, semnătură electronică, utilizări publice și private și interoperabilitate europeană. Textul menționează și controlul utilizatorului asupra datelor, precum și o foaie de parcurs pentru integrarea autentificării în platformele instituțiilor centrale și locale.
Pentru cetățeni, criteriul decisiv va fi modul de aplicare: securitatea sistemului, limitarea datelor solicitate la ceea ce este necesar și existența unor alternative pentru cei care nu pot sau nu vor să folosească portofelul.
9. „Mentori digitali” pentru vârstnici și asistență pentru persoanele cu dizabilități
Programul include o rețea națională de „mentori digitali”, realizată cu bibliotecile, Poșta Română și organizațiile neguvernamentale, pentru vârstnici și persoane cu competențe digitale reduse. Sprijinul ar include obținerea și folosirea identității electronice.
Separat, este propusă autentificarea asistată prin ROeID pentru persoanele cu dizabilități, cu sprijinul unei persoane de încredere sau al reprezentantului legal. Documentul indică specificații în trimestrul al doilea din 2027 și un sistem operațional în trimestrul al doilea din 2028.
Sunt prevăzute și competențe digitale minime certificate pentru funcționarii publici, un program de alfabetizare în inteligență artificială pentru personalul administrației și recrutarea unor specialiști prin portofoliu și interviuri tehnice.
În aplicare, trebuie urmărit dacă asistența protejează confidențialitatea și autonomia beneficiarilor.
10. Reducerea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor: unde vor apărea economiile?
Documentul spune că efortul consolidării din 2027–2028 va proveni în principal din cheltuieli, prin eficientizare, prioritizare și reducerea risipei, alături de o colectare mai bună. Sunt menționate prioritizarea investițiilor din surse naționale, eficientizarea administrației centrale și locale și optimizarea transferurilor către autoritățile locale.
Aceste formulări nu identifică proiectele care vor fi păstrate, amânate sau reduse și nici economiile estimate pentru fiecare măsură. Fără aceste informații, cetățenii nu pot evalua impactul asupra serviciilor și investițiilor din comunitățile lor.
Ce explicații trebuie cerute înaintea aplicării
Dincolo de formulele generale, autoritățile trebuie să ofere răspunsuri verificabile:
Care va fi formula impozitului pe proprietate și cine va fi protejat de creșteri greu de suportat?
Ce facilități fiscale vor fi revizuite și ce produse vor intra în baza extinsă a accizelor?
Care este procentul și mecanismul concret de indexare a pensiilor?
Ce efecte va avea reforma finanțării sănătății asupra accesului pacienților?
Ce alternative vor rămâne pentru cetățenii care nu folosesc sau nu doresc identitatea digitală?
Ce date vor putea primi operatorii privați și în ce condiții?
Ce investiții și servicii publice vor fi afectate de reducerea cheltuielilor?
Notă editorială: analiza privește prevederile din documentele prezentate și informațiile consultate despre programul depus la Parlament.
Autor: Daniel O.