Într-un context geopolitic și de securitate cibernetică tot mai tensionat, o majoritate covârșitoare a populației din România este dispusă să accepte restricționarea temporară a accesului la platformele online dacă țara se confruntă cu amenințări grave la adresa securității naționale. Potrivit celei de-a XV-a ediții a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, 80% dintre cetățeni susțin o astfel de intervenție din partea autorităților statului.
Consens larg pentru măsuri excepționale în situații de criză
Cercetarea sociologică arată o susținere categorică pentru protejarea spațiului public și a infrastructurii critice împotriva operațiunilor ostile. Concret, 64% dintre respondenți au declarat că sunt „total de acord” ca autoritățile competente să poată opri temporar funcționarea anumitor rețele sociale sau platforme digitale dacă există riscuri majore de securitate. Alți 15,9% se poziționează ca fiind „mai degrabă de acord” cu această ipoteză.
În tabăra opusă, rezistența față de un control mai strict al spațiului virtual rămâne minoritară: doar 5,8% dintre cei chestionați s-au declarat „mai degrabă în dezacord”, în timp ce 9,9% resping categoric măsura („total în dezacord”). Procentul celor care nu au oferit un răspuns sau au afirmat că nu știu este de 4,4%.
„Susținerea foarte ridicată pentru restricționarea temporară a platformelor online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale arată că românii sunt dispuși să accepte limitarea unor libertăți digitale atunci când consideră că siguranța colectivă este în pericol. Securitatea devine astfel un argument puternic pentru acceptarea intervenției statului, inclusiv într-un spațiu asociat libertății de exprimare și de informare”, a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Securitatea națională versus libertatea digitală: limitele interpretării
Sociologii atrag atenția că datele nu trebuie interpretate ca un cec în alb oferit cenzurii guvernamentale sau unei restrângeri permanente a dreptului la liberă exprimare. Formularea întrebării a vizat strict scenarii de criză acută, cum ar fi atacuri cibernetice coordonate, campanii hibride masive de sabotaj sau stări excepționale declarate oficial.
Analiza detaliată a profilului socio-demografic indică însă polarizări interesante în funcție de orientarea politică, mediul de rezidență și statutul profesional:
- Susținători fervenți ai restricțiilor temporare: Votanții partidelor tradiționale pro-occidentale (PSD, PNL și USR), locuitorii marilor centre urbane și angajații din sectorul public înregistrează procente semnificativ mai mari de acord decât media națională.
- Segmente sceptice sau reticente: Opoziția față de blocarea platformelor este mult mai vizibilă în rândul votanților AUR, al bărbaților, al locuitorilor din București și orașele mici, precum și în rândul angajaților din sectorul privat, care manifestă o neîncredere mai ridicată față de intervențiile statului în tehnologie.
Date metodologice și relevanță pentru politicile publice
Sondajul de opinie a fost derulat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.197 de persoane, cu vârsta de cel puțin 18 ani, din toate regiunile țării. Culegerea datelor s-a realizat prin metoda mixtă secvențială (CATI – interviuri telefonice asistate de calculator pentru 1.081 de subiecți și CATI to CAWI – continuat online pentru 116 respondenți). Eroarea maximă tolerată este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
Aceste rezultate subliniază o schimbare structurală de paradigmă în societatea românească: pe fondul războiului informațional și al riscurilor de dezinformare la scară largă, imperativul stabilității naționale tinde să prevaleze în fața principiilor libertății absolute din mediul online în momente critice.