Există douăsprezece acuzații pe care Parchetul francez le-a adus Telegramului după arestarea lui Pavel Durov, fondatorul platformei de mesagerie arestat pe 24 august pe aeroportul Le Bourget, în afara Parisului, întorcându-se dintr-o călătorie în Azerbaidjan.
Povestea a primit o puternică acoperire mediatică și a ridicat mai multe întrebări despre libertatea de exprimare și de informare în Europa și despre motivele reale care au determinat autoritățile franceze să procedeze la arestarea miliardarului rus cu dublă cetățenie emirate și franceză.
Curtea de Justiție din Paris, într-o declarație publicată ieri, a anunțat că acuzațiile sunt aduse împotriva unei persoane neidentificate, fără, prin urmare, să se refere direct la fondatorul platformei și includ, printre altele,
- complicitate la facilitarea tranzacțiilor ilegale de către o parte a bandelor criminale;
- refuzul de a colabora cu autoritățile competente la eliberarea de informații și documente necesare efectuării interceptărilor permise de lege;
- complicitate la deținerea de imagini pornografice ale minorilor;
- complicitate la cumpărarea, transportul, deținerea, oferta și vânzarea de substanțe stupefiante;
- complicitate la fraudă organizată;
- conspirație pentru a comite o contravenție sau o infracțiune pedepsită cu închisoare de cinci ani sau mai mult;
- spălarea veniturilor provenite din infracțiuni și infracțiuni ale unor grupuri organizate.
Printre acuzații se numără și trei referitoare la tipurile de criptare utilizate de platformă.
În documentul Parchetului francez se mai subliniază că ancheta judiciară a început la 8 iulie 2024, adică în urmă cu peste o lună, în urma unei investigații suplimentare declanșate de secția „Lupta împotriva criminalității informatice” a Parchetului din Paris.
Și ar fi „în acest cadru procedural în care Pavel Durov a fost chestionat de anchetatori”, citim în declarație.
Acuzațiile adresate Telegramului provin din lipsa de moderare și refuzul de a coopera cu guvernele și autoritățile relevante de către administratorii și fondatorul companiei de mesagerie din Dubai.
Cu toate acestea, potrivit multor observatori, motivele sunt mai mult politice decât judiciare și se referă la nerespectarea de către Telegram a standardelor impuse de comunitatea europeană pe marile platforme online prin Digital Services Act.
Acesta din urmă impune rețelelor de socializare și motoarelor de căutare să elimine anumite conținuturi considerate neconforme cu reglementările europene și/sau acuzate generic de „dezinformare”.
Platformele și motoarele de căutare trebuie să prezinte autorităților europene rapoarte anuale în care trebuie să enumere inițiativele implementate pentru a evita răspândirea informațiilor false sau a conținutului ilegal.
Companiile care nu respectă regulamentul pot fi amendate cu până la 6% din cifra de afaceri.
Această reglementare riscă însă să promoveze un fel de cenzură deghizată cu privire la conținuturile care pot fi publicate online, cu scopul de a lăsa în circulație doar știri care respectă linia politică euro-atlantică.
Nu este cazul Telegram, unde, de exemplu, canalele pro-ucrainene și pro-ruse sunt la fel de populare și, în perioada pandemiei, studiile științifice sau opiniile critice față de măsurile și vaccinurile pandemice nu au fost niciodată cenzurate.
În acest sens a intervenit și președintele francez Macron și a ținut imediat să clarifice că prevederea nu este politică, ci judiciară:
„Franța este foarte atașată de libertatea de exprimare și comunicare, inovație și antreprenoriat. Arestarea șefului Telegram a venit ca parte a unei anchete judiciare în curs. Aceasta nu este în niciun caz o decizie politică. Decizia este la latitudinea judecătorilor”, a spus Macron.
Cu toate acestea, declarația șefului de la Elysée nu a fost suficientă pentru a spulbera îndoielile cu privire la motivele reale ale arestării lui Durov și nici pentru a calma indignarea unei mari părți a politicii și a lumii mass-media:
mai mulți politicieni austrieci și germani i-au luat partea fondatorului Telegram, în timp ce jurnalistul american Tucker Carlson a afirmat că ceea ce s-a întâmplat în Franța este „un avertisment clar pentru orice proprietar de platformă care refuză să cenzureze adevărul la ordinul guvernelor și agențiilor de informații”.
Arestarea lui Durov din 25 august a fost prelungită și poate dura până la maximum 96 de ore, adică până pe 28 august, ziua în care miliardarul rus va fi eliberat.
Ancheta în cazul Telegram este condusă de Unitatea de Criminalitate Cibernetică și Oficiul Antifraudă. Dacă va fi găsit vinovat, Durov riscă până la douăzeci de ani de închisoare.
Antreprenorul rus este cunoscut pentru tendința sa de a nu oferi guvernelor informații despre utilizatori:
deja în 2014 a părăsit Rusia după ce a refuzat să predea date ucrainene de la VK (cea mai folosită rețea de socializare din Rusia) unei agenții de informații ruse, rețea (VK) pe care a ajutat-o să se înființeze în anul 2006.
Edward Snowden, un fost tehnician CIA cunoscut pentru că a dezvăluit mai multe programe secrete de supraveghere în masă ale guvernelor americane și britanice, a venit și el în apărarea lui Durov.
Potrivit lui Snowden, arestarea lui Durov este „un atac la drepturile fundamentale ale libertății de exprimare și de asociere”.
Adaugă comentariu