Actul de restaurare a naturii comunitare, deși cu o mică diferență de voturi, a fost adoptat oficial de către Parlamentul European.
Sesiunea s-a încheiat cu 336 de voturi pentru, 300 împotrivă și 13 abțineri.
Deși a fost votată o versiune modificată, aprobarea a fost departe de a fi o concluzie prealabilă.
În ultimele luni, legea a devenit de fapt ținta unei campanii de opoziție condusă de partide conservatoare, care au votat împotriva ei, inclusiv partidele majorității guvernului italian.
Odată cu votul decisiv atins ieri în plen, textul trece apoi la următoarea etapă, în care Consiliul și Parlamentul vor trebui să ajungă la o poziție finală negociată.
Legea este prima din lume care stabilește obiective obligatorii de restaurare a naturii pentru a inversa exploatarea forestieră și daunele mediului cauzate de activitățile industriale.
De asemenea, prevede că, până în 2030, măsurile de refacere a naturii vor fi implementate pe cel puțin 20% din zonele degradate din Uniunea Europeană.
Cu scopul de a promova și adaptarea la schimbările climatice, regulamentul stabilește și măsuri de „reabilitare a naturii” în șapte sectoare cheie diferite.
Cu toate acestea, așa cum era anticipat, compromisul la care s-a ajuns în negocierile premergătoare votului de ieri a dus în mod necesar la sacrificarea unor puncte deosebit de importante.
Este cazul, de exemplu, al articolului care ar fi necesitat conversia a cel puțin 10% din terenurile agricole din UE în habitate naturale.
Articol care fusese inclus în varianta mai ambițioasă a legii, dar care lipsește în cea aprobată de Parlament.
Cu toate acestea, este încă posibil ca legea să-și schimbe forma într-o direcție mai ecologică. După această vară, de fapt, vor începe discuțiile între Consiliul UE, format în acest caz din cei 27 de miniștri ai Mediului, și Parlament.
Rezultatul va fi, prin urmare, un compromis între versiunea modificată votată acum și poziția generală a Consiliului, care până acum și-a exprimat poziții mai ambițioase în termeni ecologici.
Legea refacerii naturii a fost adoptată pentru prima dată de Comisia Europeană în iunie 2022.
Propunerea, prin consultări publice și cu experți din industrie, a dat în forma sa inițială, forma legislativă a Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030, planul UE de a proteja diversitatea biologică din Uniune.
Ulterior, în 2023, proiectul de lege a trecut la diferitele comisii parlamentare în cauză, precum cele pentru agricultură și pescuit.
Acesta din urmă, probabil sub mai mult decât presiunile industriilor din sector, a votat împotriva propunerii Comisiei UE, în timp ce o a treia comisie, cea care se ocupă de problemele de mediu, nu a găsit majoritatea necesară.
Din acest moment a început o puternică campanie de opoziție condusă de partide conservatoare, care a dus la actuala slăbire a legii.
Partidul Popular European, Conservatorii și Reformiștii Europeni, grupul naționalist de dreapta Identitate și Democrație și părți ale grupului liberal de piață Renew, au susținut de mult timp că legea ar dăuna securității alimentare și ar pune și mai mult în dificultate producătorii afectați de pandemie și de criza energetică.
În acest sens, numeroși oameni de știință, într-o scrisoare deschisă, au dezmințit teza conform căreia refacerea naturii poate fi dăunătoare producției de alimente și economiei, susținând că tocmai ecosistemele naturale intacte și sănătoase sunt cele care garantează securitatea alimentară și bunăstarea unei societăți.
Europa progresistă și de stânga împărtășesc aceeași părere, ca și mii de asociații de mediu care, în zilele premergătoare votului, au dat naștere unor mobilizări populare substanțiale atât la Bruxelles, cât și în fiecare stat membru.
În ansamblu, legea, indiferent de orientarea politică, ar trebui considerată necesară cel puțin prin raționament numai în termeni ecologici.
În prezent, de fapt, natura Bătrânului Continent nu este în formă. Peste 60% din solurile UE sunt în stare nesănătoasă și până la 81% din habitatele naturale sunt în stare proastă.
Legea aprobată, deși nu este încă în versiunea sa finală, va duce prin urmare la recuperarea a 20% din terenurile și mările UE până în 2030, până la refacerea tuturor ecosistemelor degradate până în 2050.
Cum era de așteptat, Ursula și compania au reușit să ”convingă”, probabil prin presiunea deja cunoscută din articolele precedente publicate de noi pe Cronica Diasporei (chiar dacă nu este varianta de lege dorită), o parte dintre membri PPE care se vede că de data aceasta au votat pentru această lege Natura!
Nu văd să fie prezentate clar plusurile și minusurile acestei legi, nu știm dacă această lege va afecta sau nu hidrocentralele, pentru că nimeni nu vorbește despre acest lucru, dar vom studia curând aceasta lege pentru a le afla și detalia pentru cititorii noștri.
(Dacă ați apreciat acest articol, poate doriți să faceți o donație pentru Cronica Diasporei. Spre deosebire de majoritatea altor site-uri web, noi nu primim finanțare, suntem 100% independenți și imparțiali. Editorii noștri nu sunt plătiți și lucrează în întregime voluntar, la fel ca majoritatea colaboratorilor noștri, dar există costuri inevitabile asociate de întreținerea unui site web. Depindem de cititorii noștri care ne vor ajuta, fie cu plăți regulate, fie cu plăți unice. Puteți dona aici DONEAZĂ. Mulțumim.)
Sursa: lindependente.online
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2023-0277_EN.html
https://www.arc2020.eu/wp-content/uploads/2023/06/Council-position-ENV-200623.pdf
Adaugă comentariu