G20 dezvăluie: numai națiunile „emergente” vor trebui să cheltuiască 10.800 de miliarde în 7 ani pentru tranziția ecologică.
Dacă adăugăm banii pe care noi „bogații” îi vom plăti, este clar că cineva va face profituri enorme.
La albumul de familie deja destul de mare al stângii europene și italiene, în virtutea dovezilor apărute în ultimele zile, trebuie, din păcate, să adăugăm o nouă formațiune teroristă: ”Brigăzile Fierbinți”.
Acestea sunt nuclee deosebit de agresive care de câteva săptămâni seamănă peste tot angoasă și frică, alimentând o narațiune nesăbuită despre „temperaturile record”.
Mesajul este următorul: nu a fost niciodată atât de fierbinte în toată istoria omenirii.
În Italia, Spania și Franța sunt atinse vârfuri care nici măcar în cel mai fierbinte infern nu se găsesc.
Italienii, deja morți cu miile în 2022 din cauza căldurii, vor pieri ca muștele, se vor răspândi noi epidemii, catastrofe uriașe se vor abate asupra omenirii care vor copleși omenirea nebună, ca pedepse divine și ținuturile de altădată proaspete vor deveni mai rele decât Sahara!
Emblematic, ziarul Repubblica pe prima pagină: „Căldură record, planeta în genunchi”.
Nu contează că până și experții aeronautici și meteorologii cunoscuți au negat minciunile legate de vârful de căldură fără precedent și dezastrele ulterioare!
”Brigăzile fierbinți” au datoria de a teroriza populația, transformând un val de căldură previzibil (la urma urmei este vară, ce poți face în privința asta) într-un cataclism de proporții biblice.
Pentru a-și îndeplini sarcina, formațiunile de luptă profită de contribuția unor ideologi iluștri.
Printre aceștia se numără și Michele Serra din Italia, care ieri s-a dezlănțuit pictând scenarii apocaliptice:
„Dacă vrem să supraviețuim ca specie”, a scris el, „trebuie să reîmprospătăm și să curățăm atmosfera, altfel următoarea Eră va fi apanajul legitim al insectelor, păianjenilor, meduzelor și a altor legitimi conviețuitori”.
Narațiunea este întotdeauna aceeași:
”dacă nu limităm sau eliminăm complet emisiile de CO2, ne condamnăm la moarte”.
Ca toți fanaticii, nici Brigăzile Fierbinți nu acceptă abateri de la linie. Oricine își exprimă îndoielile trebuie imediat pedepsit: lovirea unuia pentru a educa o sută.
În acest scop a fost creată categoria „negaționist climatic”, figură care constituie o variație asupra temei „fasciste”.
Ca și fascistul, negăționistul este îngust la minte, brutal, răutăcios, egoist și de dreapta. Și într-adevăr Serra se înfurie:
„Dacă planeta se încălzește, gheața polară se topește și orașele de coastă sunt scufundate, dreapta și stânga vor merge sub în același fel”, scrie el.
„De ce dracu’ cei de dreapta trebuie să fie un „negaționist” al climei?
Pe ce bază științifică și, adaug eu, pe ce bază politică, în condițiile în care nicio ipoteză a societății, niciun proiect de supraviețuire nu se poate face fără a recunoaște că încălzirea globală este o realitate, nu o ipoteză”?
O mișcare foarte bună: mai întâi acuzi pe cineva că este ceea ce nu este, apoi te întrebi de ce este.
În orice caz, este inutil să repetăm încă o dată că negarea este o categorie de propagandă, că dogmele privind emisiile sunt neștiințifice și că afirmațiile de căldură record sunt false.
Mult mai interesant este să încerci să inversezi întrebarea. Să ne întrebăm mai degrabă:
”dar de ce sunt liberalii atât de obsedați de această poveste despre climă? De ce ziarele din zonă împing atât de tare panica ecologică”?
Documentele produse de departamentul financiar al G20 a cărui activitate s-a încheiat ieri în India contribuie la oferirea unui răspuns sugestiv.
Numeroșii exponenți ai așa-ziselor puteri adunate acolo au insistat cu toții, cu diferite nuanțe, asupra importanței revoluției verzi.
Duminică, noul președinte ales al Băncii Mondiale (numit de Joe Biden ), Ajay Banga, a spus că instituția sa trebuie să înceteze să se concentreze doar pe lupta împotriva sărăciei și să înceapă să se concentreze și pe lupta pentru a avea o planetă locuibilă (oare problema sărăciei au rezolvat-o deja?).
„Simplul adevăr este că nu putem face față unei alte perioade de creștere intensivă a emisiilor de carbon”, a spus Banga.
Cu câteva zile înainte de începerea G20, peste 430 de „lideri și cetățeni globali” s-au adunat la Ahmedabad, tot în India, pentru a participa la cel de-al șaselea summit Urban 20.
Administratorii a 105 orașe din întreaga lume, cu acea ocazie, au semnat un document, adresat tocmai participanților la G20, ”care invită liderii naționali și cetățenii să lucreze împreună ca parteneri valoroși și egali pentru a reduce la jumătate emisiile globale până în 2030 și pentru a aborda inegalitățile, creând societăți sigure, rezistente și juste și promovând echitații, dezvoltare accesibilă și incluzivă.
Potrivit membrilor U20, există „o nevoie urgentă de a revizui finanțarea dezvoltării pentru a crește sprijinul pentru acțiunea climatică în orașe, în special în orașele din Sudul Global care se confruntă cu criza climatică”.
Solicitările acestor primari și ale președintelui Băncii Mondiale au fost foarte bine primite la G20.
În timpul marii întâlniri, un grup de lucru condus de fostul secretar al Trezoreriei SUA Larry Summers și savantul NK Singhel a precizat că:
„avem nevoie de finanțare de 3.000 de miliarde de dolari pe an, de acum până în 2030, pentru a răspunde nevoilor globale de luptă împotriva sărăciei, tranziției ecologice și infrastructurii durabile”.
Documentul produs de economiștii G20 precizează că:
„fereastra de acțiune se închide rapid și alegerile făcute acum vor condiționa perspectivele de creștere, incluziune și climă timp de decenii”.
Din acest motiv, creditorii multilaterali precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional „trebuie să creeze un nou mecanism de finanțare și să tripleze împrumuturile durabile până în 2030 pentru a eradica sărăcia și a îndeplini obiectivele climatice”.
Potrivit documentului scăpat de la G20:
„sistemul internațional de finanțare a dezvoltării ar trebui să furnizeze 500 de miliarde de dolari în finanțare externă oficială suplimentară până în 2030, inclusiv o treime în finanțare concesională care nu creează datorii și două treimi în forma împrumuturilor oficiale nesubvenționate”.
Prin urmare, ”Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială trebuie să colaboreze cu guvernele și sectorul privat pentru a reduce, împărți și gestiona riscurile și, prin urmare, pentru a reduce costul capitalului”.
Lucrarea se adresează în primul rând așa-numitelor țări în curs de dezvoltare.
Potrivit experților G20, pe care îi citează Reuters, aceștia ar trebui să cheltuiască „alte 3 trilioane de dolari pe an până în 2030 pentru a acoperi investițiile în acțiunea climatică și pentru a-și atinge obiectivele de dezvoltare.
Dintre acestea, aproximativ 1,8 trilioane de dolari ar trebui să fie destinate infrastructurii durabile (o creștere de patru ori față de 2019), în timp ce 1,2 trilioane de dolari ar fi necesare pentru atingerea altor obiective, inclusiv o creștere cu 75% a cheltuielilor pentru sănătate și educație”.
Pe scurt, toate acestea înseamnă că revoluția climatică este o afacere uriașă:
doar pentru a îndeplini obiectivele climatice, ”națiunile emergente” ar trebui să cheltuiască ceva de genul a 10,8 trilioane de dolari de acum și până în anul 2030.
O mare parte din acești bani ar trebui, evident, să fie luați ca împrumuturi de la instituții precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, ajutând la strângerea lațului datoriilor în jurul gâtului deja fragil a ceea ce se numea Lumea a Treia.
Dacă combini această rundă drăguță de bani cu cheltuielile cerute de cele mai bogate națiuni (cele europene precum Italia) pentru sere, mașini electrice și consum sustenabil asortat, obții o sursă uriașă de profit.
Nimic nou:
Brigăzile Fierbinți declară că acționează pentru binele comun și pentru mântuirea umanității. Dar întotdeauna există cineva, în umbră, care le manevrează. Ca în cea mai bună tradiție de stânga.
Sursa: laverita.info
Adaugă comentariu