Liderii Alianței Nord Atlantice, ieri, la summitul de la Vilnius, au fost clari cu privire la chestiunea intrării Kievului în NATO:
”în momentul de față Ucraina nu va putea adera la alianța militară, cel puțin până când va fi în război, deoarece aceasta ar implica o confruntare directă între NATO și Rusia, pe care Blocul de Vest pare, cel puțin deocamdată, că vrea s-o evite”.
Nici măcar nu a fost stabilită o dată viitoare pentru intrarea țării est-europene în organizație, ceea ce a stârnit reacția furioasă a președintelui ucrainean Zelensky.
De altfel, el a scris pe Telegram că:
„este nemaiauzit și absurd că nu există nici un calendar nici pentru invitație, nici pentru aderarea Ucrainei la NATO și că se adaugă formulări ciudate cu privire la condițiile chiar și doar pentru invitație”.
Un comentariu care i-a enervat pe delegații SUA și căruia, după discursul liderului ucrainean la manifestația din Piața Ucraina-NATO33, i-a răspuns și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken:
”Cred că este clar pentru toată lumea, chiar și pentru Zelensky, că în mijlocul unui război nu poate exista nicio aderare, dar au făcut progrese reale și Alianța va rezolva celelalte reforme asupra democrației și securității lor, pentru continuarea acestui parcurs”!
Dacă aliații nu au acordat aderarea Kievului, ei au consolidat însă programul de ajutor militar prin includerea acestuia într-un cadru multianual și au înființat Consiliul NATO-Ucraina pentru a consolida legăturile politice cu Kievul: întâlnirea inaugurală va avea loc astăzi cu prezența președintelui ucrainean.
În plus, Planul de acțiune pentru aderare a fost eliminat:
„acest lucru va transforma procesul de aderare dintr-un proces în două etape într-un proces într-un singur pas. Toate acestea vor trimite un mesaj pozitiv și puternic”, a spus secretarul NATO Jens Stoltenberg.
Aceasta este eliminarea cerinței așa-numitului Plan de acțiune pentru aderare, care, de fapt, plasează aderarea Ucrainei la Alianță pe o cale rapidă.
Cu toate acestea, acest lucru i-a dezamăgit pe mai mulți membri anti-ruși ai organizației militare precum Polonia, Țările Baltice și Anglia și l-a determinat pe președintele ucrainean să numească liderii Atlanticului nesiguri și slabi.
Unul dintre rezultatele concrete ale summit-ului, pe lângă Consiliul NATO-Rusia, a fost planul multianual de asistență în valoare de 500 de milioane de euro pe an pentru modernizarea forțelor armate ucrainene, făcându-le complet compatibile cu cele atlantice.
Apoi sunt angajamentele bilaterale de ajutor militar: Germania a anunțat 700 de milioane de provizii de război, Franța a promis rachete Scalp cu rază lungă de acțiune, iar Norvegia s-a angajat, de asemenea, să trimită tancuri și rachete.
Potrivit lui Stoltenberg,
„nu a existat niciodată un mesaj mai puternic din partea NATO, atât pe plan politic, cât și pe cel al sprijinului aliat concret”.
Tema asupra căreia toți converg acum, așadar, nu este aderarea NATO la Kiev, ci necesitatea de a continua înarmarea Ucrainei.
Ceea ce s-a tradus înseamnă da războiului blocului atlantic împotriva Rusiei, dar prin ucraineni, fără implicarea directă a țărilor Alianței.
Este, așadar, continuarea a ceea ce poate fi definit în toate intențiile ca un „război proxy”, care a început în 2014.
Potrivit ambasadorului rus în Statele Unite, Anatoly Antonov:
„Declarațiile de la Vilnius au confirmat impulsul anti-rus al NATO. Fără a exagera, Rusia este identificată drept principala amenințare la adresa Alianței Nord-Atlantice.
Toate resursele blocului au fost aruncate în lupta împotriva țării noastre. Contractorii din domeniul apărării profită de „războiul hibrid” declanșat de Washington în detrimentul cetățenilor obișnuiți ai țărilor occidentale.
Sunt puțini cărora le pasă de soarta ucrainenilor, împinși de curatorii SUA și NATO într-un abator”!
La rândul său, purtătorul de cuvânt prezidențial, Dmitri Peskov a afirmat că:
„posibila intrare a Ucrainei în NATO este foarte periculoasă pentru securitatea europeană”.
Sursa: lindependente.online
Adaugă comentariu