Un instrument capătă caracteristici și valoare doar în momentul în care natura sa teoretică se înclină în cele din urmă către aplicarea practică, adică atunci când părăsește sfera tehnicii pentru a se revărsa în cea a tehnologiei.
Sondând granițele Uniunii Europene, este posibil să dai peste numeroase instrumente care sunt aplicate pentru a monitoriza fluxul uman, legal și ilegal, care intră zilnic pe teritoriile spațiului Schengen.
Având în vedere interesul tot mai mare al Europei de a-și blinda granițele cu ziduri și sârmă ghimpată, pentru înființarea așa-numitei „cetatea Europa”, nu este surprinzător că sectorul de securitate își calibrează activitatea în vederea construirii unui viitor care este destinat să se bazeze și mai multe pe colectarea datelor biometrice și monitorizarea teritoriului prin utilizarea dronelor.
Marea noastră
În funcție de curentele politice care s-au succedat la putere la Roma și Bruxelles, Italia și Uniunea Europeană au promovat strategii de acțiune profund divergente împotriva fluxurilor migratorii din Africa Albă.
Uneori, cele două nuclee de comandă au prioritizat salvarea de vieți omenești prin intensificarea căutării ambarcațiunilor active în Marea Mediterană, altele au acordat o importanță mai mare factorului de siguranță prin delegarea sarcinii ingrate de a menține rutele la distanță unor națiuni terțe.
Indiferent de comportamentul adoptat, tehnologia a jucat întotdeauna un rol esențial în urmărirea și monitorizarea mișcărilor celor invizibili și nevoiași în interiorul frontierelor maritime ale UE.
În scopul controlării apelor teritoriale, Europa poate conta, așadar, pe Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), o entitate supranațională cu sediul la Lisabona.
Înființată în 2002 ca răspuns la dezastrele ecologice rezultate în urma scufundării tancurilor Erika și Prestige, agenția a fost concepută inițial pentru a face față accidentelor maritime și consecințelor poluării, totuși în ultimii ani a contribuit și într-un mod indirect la supravegherea frontierei.
În acest sens, începând din 2016, EMSA a pus pe hârtie un buget de 67,1 milioane de euro care urmează să fie alocat Serviciilor de Sisteme de Avioane Pilotate de la Distanță (RPAS), adică drone.
Potențialul care derivă din a avea un ochi zburător permanent concentrat asupra Mediteranei nu a scăpat cu siguranță de Frontex, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, care a stabilit un parteneriat cu EMSA în martie 2017, care este valabil și astăzi.
Deși dronele EMSA nu au scopul direct de a controla migranții, în martie 2021 a fost oficializat un acord de colaborare între Frontex, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), care evidențiază existența unui schimb de informații care vizează:
„dezvăluirea, prevenirea și combaterea imigrației ilegale”.
În același document, RPAS sunt identificate drept „tehnologii de supraveghere de ultimă generație”, totuși nu este deloc ușor să identifici în detaliu care drone sunt efectiv desfășurate în teren, natura și costurile acestora reprezintă informații bine protejate de autoritati.
Pentru a încerca să clarificăm, trebuie să ne bazăm pe o întrebare adresată de europarlamentarul irlandez Clare Daly, care vorbește în mod explicit despre două drone israeliene Hermes 900 închiriate cu 59 de milioane de euro de compania portugheză CEiiA pentru a testa în 2019 instrumentele de deasupra cerul coastelor grecești.
Dronele în cauză sunt produse de Elbit Systems, iar zborurile de testare au fost solicitate în mod explicit de Frontex.
În octombrie 2020, Elbit Systems a semnat cu Frontex un contract de furnizare de 50 de milioane de euro, fără TVA, în care a pus la dispoziția Agenției dronele Hermes 900, menționate mai sus.
Prin urmare, a fost semnat un contract corespunzător cu Airbus și Israel Aerospace Industries (IAI), care au furnizat Garda de Coastă cu drone Heron.
La rândul său, din nou în octombrie 2020, Italia a deschis o licitație finanțată parțial de Uniunea Europeană, al cărei obiectiv a fost identificarea celei mai bune oferte de servicii pentru închirierea unui sistem de aeronave pilotate de la distanță (UAV). Leonardo Spa a fost singura companie care a licitat.
Au fost solicitate 7,2 milioane de euro, maximul prevăzut în licitație. Cunoscutul producător de instrumente de apărare dobândise deja competențe importante în sector prin împrumutul cu drone Frontex Falco EVO în mai multe ocazii, precum și prin coordonarea proiectului Ocean2020, o demonstrație militară derulată de un consorțiu de țări europene creat pentru a testa „colaborări viitoare pe joncțiunea capacităților de apărare”.
Înregistrare și partajare
Politica și geografia înseamnă că atenția Italiei este orientată spre reconectarea fluxurilor migratorii către Marea Mediterană, totuși statisticile culese de Uniunea Europeană relevă că și astăzi refugiații și migranții ilegali tind să se deplaseze mai ales pe uscat, mergând pe ruta Balcanică.
Existența acestui potop uman este adesea citată de guverne pentru a justifica construirea de ziduri, garduri și bariere, dacă nu chiar pentru a tempera indignarea publică care se naște cu ocazia diferitelor respingeri violente.
Este bine cunoscut faptul că managementul frontului est-european este plin de zone de umbră, așa că nu este de mirare că Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) a considerat de cuviință să investigheze activitatea autorităților competente pentru a aduce la lumină toate problemele.
Potrivit unui raport elaborat de organizația neguvernamentală, Frontex și Comisia Europeană au decis de fapt să încalce regulile europene pentru a acorda prioritate colectării și stocării datelor biometrice obținute de la migranți și refugiați, strategie capabilă să alimenteze arhiva penală a Europol din ce în ce mai intruzivă.
Arhivă care, merită reținută, poate păstra acum și datele persoanelor care nu au nici o legătură cu sfera ilegalității.
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), autoritatea de supraveghere a conformității cu legile privind protecția datelor de către instituțiile UE, a deschis, prin urmare, și o anchetă în acest caz, astfel încât Agenția Europeană pentru Grăniceri a trebuit să admită cel puțin unele "nereguli” pe care a promis să le corecteze.
Ceea ce este acuzat este în mod concret programul PeDRA (Process of Personal Data for Risk Analysis), un plan de acțiune prin care Europol și Frontex își propun să adune și să schimbe informațiile a mii de migranți, dar și un element critic care ar demonstra modul în care autoritățile din poliția europeană sunt acum conduse de un climat instituțional care este gata să neglijeze statul de drept în favoarea unei reveniri care să susțină interesele supravegherii și securității.
PeDRA s-a născut ca răspuns la masacrele de la Paris care au avut loc în noiembrie 2015, într-un moment de frenezie în care căutarea controlului polițienesc a fost stimulată de frica terorismului islamic, însă întregul său potențial de intruziv a fost explorat abia în noiembrie 2021, când directorul executiv de atunci al Frontex, Fabrice Leggeri, a propus intensificarea controalelor pentru a colecta mai multe informații despre migranți și solicitanții de azil, sugerând chiar și exfiltrarea informațiilor prezente pe rețelele de socializare.
Potrivit a ceea ce reiese din ancheta BIRN, Nayra Perez, responsabil cu protecția datelor (DPO) din cadrul Agenției de Frontieră, ar fi ridicat numeroase obiecții în acest sens și ar fi încercat în zadar să le reamintească superiorilor săi că:
„pragul legal de îndeplinit nu este o variabilă care e plăcut să o satisfaci, ci este o necesitate precisă”.
În decembrie 2021, Comisia Europeană a decis în mod deliberat să depășească opiniile contrare ale autorităților europene de confidențialitate și a dat undă verde extinderii PeDRA.
Noile reguli vor trebui să intre în vigoare în curând, astfel încât agenții Frontex:
vor putea cataloga datele genetice, orientarea sexuală, informațiile despre convingerile politice și religioase ale oricărei persoane care traversează granițele UE în mod abuziv, indiferent dacă este un criminal, al unui fugar sau al unei victime.
Datorită drumului neobișnuit adoptat de instituții, experții în confidențialitate, activiștii pentru drepturile omului și organizațiile neguvernamentale au serioase îndoieli cu privire la faptul că planificarea supravegherii viitoare este proporțională cu nevoile reale de securitate.
Faptul că Frontex se laudă cu un trecut recent mai puțin decât lăudabil nu ajută la menținerea unei poziții optimiste.
Scandalurile și posibilele ilegalități comise la Agenția de Frontieră au determinat, în 2020, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) să deschidă o anchetă împotriva Agenției de Frontieră, care în cele din urmă a fost găsită responsabilă pentru că a acoperit respingeri ilegale, încălcarea drepturilor omului, oferind informații false și acționând în contradicție deschisă cu dreptul internațional și european.
Ca răspuns la constatările OLAF, controversatul director al Frontex, Fabrice Leggeri, a demisionat în aprilie anul acesta, iar Frontex susține acum că erorile au apărut din „conduita greșită a anumitor persoane angajate de agenție în raportul privind activitățile operaționale ale Frontex în Grecia”.
Potrivit autorităților, problemele critice ar fi fost, așadar, create de câteva mere urâte, care ar fi poluat un cadru administrativ altfel solid și de încredere.
În noiembrie 2020, membrii Agenției pretindeau că trăiesc într-un „regim de teroare în stil khmer roșu” făcând referire la teama că cineva ar putea divulga detalii despre activitatea lor către ONG-uri, cu toate acestea instituția garantează astăzi că aceste distorsiuni sunt relegate la „ practicile trecutului” și că viitorul este în schimb luminos.
Probleme de frontieră
Pentru a realiza proiectarea așa-numitei „cetăți a Europei”, informațiile colectate de la migranți sunt oficializate astfel încât să poată fi „interoperabile”, prin urmare datele sunt partajate cu forțele de poliție din toate statele membre.
Suprastructura de reglementare prevede proceduri multiple de control care se bazează pe arhive de conținut care se deplasează în paralel și ocazional se încrucișează: există Sistemul european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS), Sistemul de informații privind vizele (VIS), Sistemul de informații Schengen ( SIS), Sistemul european de informații privind cazierele judiciare pentru resortisanții țărilor terțe (ECRIS-TCN), există două arhive ale Interpol și una ale Europol.
În cele din urmă, la acestea se va adăuga Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), care va înregistra trecerea tuturor călătorilor din afara țărilor incluse în spațiul Schengen, indiferent dacă intrarea lor este ilegală sau nu.
Unii vorbesc despre „criminalizarea” imigrației, adică acuză UE că intenționează să extindă sfera sistemului judiciar la cea a primirii pentru a impune un mecanism disuasiv care poate fi folosit cu răutate pentru a facilita și intensifica respingerile.
În noiembrie 2022, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a remarcat că Frontex a furnizat automat date din interviurile cu migranți și refugiați către Europol, dar a recunoscut și că extinderea PeDRA a fost amânată pentru a respecta avizul negativ exprimat de mai multe ori de AEPD, în mod efectiv identificând o perioadă de stagnare prudentă.
Între timp, UE se pregătește pentru EES, punând bazele unei arhive biometrice la care sunt legate investiții enorme de către Frontex și Eu-Lisa, agenția responsabilă cu gestionarea sistemelor informatice și a bazelor de date, fonduri care îmbogățesc un nucleu de furnizori atât de mic încât să împingă ONG-ul StateWatch să vorbească răspicat despre „oligopol”.
Pentru a asigura adoptarea fără probleme a sistemului EES, Cehia a început deja o fază de testare pe aeroportul din Praga, iar poliția locală supraveghează 58 de bancomate cu denumirea prietenoasă, „easykiosk”, care au fost produse de secunet.
O panoramă similară se regăsește și în Varna, Burgas și Sofia, în Bulgaria, în timp ce este posibil să dai peste tablouri inactive în aeroportul Orio al Serio din Bergamo, Italia.
Pentru a optimiza colectarea datelor biometrice de frontieră, în septembrie 2020, Frontex a lansat o cerere de ofertă de 500.000 EUR pentru finanțarea proiectelor de cercetare care au condus, printre altele, la crearea unui document taxonomic pe coperta căruia un ochi larg deschis profetic pare intenționat să cerceteze cititorul.
Organismele competente vor supraveghea cu siguranță evoluția lucrurilor, cu toate acestea, în trecut, Comisia Europeană a decăzut AEPD din puterea sa decizională și nu se spune că interesele strategice și financiare în joc nu vor sfârși prin a împinge din nou în plan secundar drepturile oamenilor.
Tot ce rămâne este să așteptăm și să monitorizăm mișcările UE și agențiile sale.
Sursa: lindependente.online
Alte surse:
https://www.emsa.europa.eu/partnerships/operational-agreements.html
https://frontex.europa.eu/assets/Key_Documents/Working_Arrangements/WA_between_Frontex_EFCA_EMSA.pdf
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-9-2020-005302_EN.html
https://digit.site36.net/2020/01/31/against-migration-eu-drone-crashed-in-crete/
https://ted.europa.eu/udl?uri=TED:NOTICE:473315-2020:TEXT:EN:HTML
https://fragdenstaat.de/dokumente/233972-olaf-final-report-on-frontex/
https://edps.europa.eu/system/files/2022-11/22-11-08_libe-frontex-pedra_en.pdf
https://www.statewatch.org/analyses/2022/funds-for-fortress-europe-spending-by-frontex-and-eu-lisa/
https://etendering.ted.europa.eu/cft/cft-display.html?cftId=6982
Adaugă comentariu