Paris, cealaltă față a jocurilor olimpice: evacuări, excluziune socială și creșteri de prețuri!
Pe 26 iulie, a început la paris a treizeci și treia ediție a jocurilor olimpice cu o paradă fără precedent.
Cu această ocazie, capitala franței și-a schimbat fața, inclusiv structuri temporare, zone interzise și control digitalizat.
În spatele fastului ceremoniei de deschidere de-a lungul senei și al spectacolului sportiv care va ocupa franța până pe 11 august se află cealaltă față a jocurilor olimpice, marcată de excluziunea socială.
De luni de zile, de fapt, autoritățile franceze sunt angajate în evacuări și expulzări cu scopul de a face loc muncitorilor și, mai ales, de a reda camerelor de filmat imaginea unui oraș perfect, imun la sărăcie și probleme sociale.
Toate acestea au fost precedate de creșteri în sectorul imobiliar, ca urmare a unui model tipic acum al evenimentelor internaționale de mare amploare.
Activitatea antipopulară a autorităților franceze a vizat orașele corturi, clădirile abandonate dar ocupate și căminele studențești, evacuând peste douăsprezece mii de oameni conform rețelei locale de asociații angajate în combaterea excluziunii sociale.
Primele expulzări în vederea olimpiadei au început în 2021, în partea de nord, în una dintre cele mai sărace zone ale hinterlandului parizian, desemnată ca locație a satului atleților.
Pentru a realiza acest lucru, jandarmeria franceză a procedat la zeci de evacuări, curățând locuri de primire și clădirile abandonate dar locuite, precum cea din unibeton, locuită de aproximativ 500 de persoane.
Lucrările în vederea olimpiadei au provocat creșteri puternice pe piața imobiliară din suburbiile de nord: între anii 2019 și 2023 au trecut de la 3780 euro la 4616 euro pe metru pătrat (+22 %).
În plus, pe linia 13, care leagă saint-denis de centru, precum și pentru întreaga rețea de metrou, costul unui singur bilet va crește de la 2,15 la 4 euro pe toată durata jocurilor, zise și olimpice.
Evacuările nu au cruțat nici măcar suburbiile sudice ale parisului. în urmă cu câteva luni, în aprilie, a venit rândul zonei vitry-sur-seine, care adăpostește peste 400 de persoane.
Din acel moment, cu o sută de zile înainte de începerea jocurilor olimpice, expulzările s-au accelerat simțitor, în fața unor planuri alternative de locuit inadecvate, dacă nu chiar inexistente.
În iunie, trei mii de contracte de închiriere de locuințe pentru studenți au expirat fără a fi reînnoite.
La acestea s-au adăugat câteva cazuri de expulzare pentru studenții care au rămas în urmă cu plățile.
Camerele rămase goale au fost umplute cu promptitudine de către personalul delegațiilor olimpice.
În ultimele săptămâni, evacuările s-au intensificat și de-a lungul senei, care găzduiește sute de oameni fără adăpost, oamenii invizibili ai orașelor asistate la paris de asociații precum médecins du monde sau watizat.
Tocmai aceștia din urmă au tras un semnal de alarmă cu privire la soarta celor evacuați, cărora le-au pierdut urma după ce au fost luați cu forța din capitală.
Aceasta înseamnă părăsirea unui circuit social creat de voluntari și bazat, printre altele, pe distribuirea alimentelor și accesul la informație.
Dinamici care nu pot fi surprinzătoare, în condițiile în care în societățile capitaliste acum ajunse la maturitate, evenimentele majore ajung să devină o excelentă oportunitate de „curățare socială” și de menținere a puterii, prin care să se mascheze, și nu să se rezolve, problemele profunde ale orașelor, între inegalități, sărăcie și urgență locativă.
Foto: thomas dahlstrøm nielsen
Adaugă comentariu