Comisia Europeană, printr-o comunicare comună adresată Parlamentului European și Consiliului, evidențiază comportamentul care trebuie adoptat pe frontul schimbărilor climatice în ceea ce privește securitatea și apărarea.
Printre diversele aspecte abordate în documentul emis de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, se numără și cea referitoare la geoinginerie.
Studiul și utilizarea tehnicilor și tehnologiilor care schimbă climatul este astfel confirmată, avertizând asupra posibilelor consecințe ale utilizării acestora.
Pe de altă parte, atât politica, cât și comunitatea științifică se mișcă în domeniul geoingineriei de ani de zile, semn că întrebarea este mai mult decât reală.
La punctul 4.1 al textului se precizează:
„O nouă perspectivă asupra legăturii dintre climă și securitate: abordarea impactului schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării”, este scris de Comisia Europeană:
„În contextul încălzirii globale accelerate, intervenția deliberată pe scară largă a sistemelor naturale ale Pământului (denumită „geoinginerie”), cum ar fi modificarea radiației solare, atrage mai multă atenție.
Cu toate acestea, riscurile, impacturile și consecințele neprevăzute ale acestei tehnologii sunt puțin cunoscute, iar regulile, procedurile și instituțiile necesare nu au fost dezvoltate.
Aceste tehnologii introduc noi riscuri pentru oameni și ecosisteme, în timp ce ar putea, de asemenea, să crească dezechilibrele de putere între națiuni, să declanșeze conflicte și să ridice o multitudine de probleme etice, juridice, de guvernare și politice.
Ghidându-se de principiul precauției, UE va sprijini eforturile internaționale pentru o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și incertitudinilor acțiunii climatice, inclusiv modificarea radiației solare, și va promova discuții privind un potențial cadru internațional pentru guvernarea sa, inclusiv aspectele conexe căutate”.
Uniunea Europeană a declarat că va rămâne fidelă Protocolului de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea acestora, un acord din 2010 care îl completează pe cel adoptat în temeiul Convenției din 1992 privind diversitatea biologică.
Cu toate acestea, nu pare să existe o închidere totală a problemei geoingineriei, de fapt, documentul mai precizează că UE dorește să „promoveze” noi discuții internaționale cu privire la modul de guvernare a eforturilor de geoinginerie, precum și să „susțină” studii pentru a înțelege mai bine riscurile pe care le-ar putea implica astfel de experimente.
De asemenea, pentru că multe tehnologii de inginerie climatică sunt deja în funcțiune în sute de locuri din întreaga lume.
Acest lucru poate fi înțeles și din cuvintele lui Frans Timmermans, șeful politicii climatice al Uniunii Europene:
„Nimeni nu ar trebui să facă experimente singur cu planeta noastră comună! Acest lucru ar trebui să fie discutat în forumul potrivit la cel mai înalt nivel internațional”.
Prin urmare, mesajul pare să fie că geoingineria nu trebuie interzisă, ci mai degrabă guvernată prin instituții internaționale.
Vrem să subliniem încă o dată că documentul, elaborat de Biroul lui Josep Borrell, este despre politica externă, securitate și apărare și despre modul în care problema climatică afectează aceste sectoare!
Nu vorbim despre mediu sau sănătate, ci despre armate, securitate, sisteme de control și management.
Atât de mult încât în document, pe lângă faptul că se referă la ONU și diverse organizații politice precum Consiliul Artic, Liga Arabă, G7, G20 și altele, prima organizație menționată este NATO, în conformitate cu Declarația de cooperare UE-NATO, din ianuarie anul acesta, despre necesitatea unei acțiuni comune în abordarea implicațiilor schimbărilor climatice în materie de securitate.
Europa, împreună cu America de Nord, este locul în care tehnologiile de inginerie climatică sunt studiate cel mai mult și unde se dezvoltă cel mai mare număr de proiecte.
Deja din anii 1990, UE a finanțat diverse proiecte în domeniul geoingineriei, cu o creștere foarte semnificativă a fondurilor debursate în ultimii ani, trecând de la câteva zeci de milioane de euro la începutul acestui secol până la câteva sute de milioane astăzi.
Numărul lobby-urilor care lucrează la geoinginerie în UE s-a dublat în ultimii ani.
În Europa există cel puțin 20 de organizații, mari și mici, care promovează în mod activ utilizarea tehnologiilor de geoinginerie.
Jumătate dintre aceste organizații de lobby au fost înființate în ultimii cinci ani.
De asemenea, în Marea Britanie există inițiative private care folosesc și caută să utilizeze fonduri publice pentru acțiuni de geoinginerie, inclusiv CCUS Advisory Group.
Acest grup își propune să sprijine implementarea planului de acțiune CCUS UK și include reprezentanți de la Shell, BP, Tata Steel și Drax.
Și tocmai industriile din sectorul energiei fosile par să fie cele mai interesate să încurajeze utilizarea tehnicilor și tehnologiilor pentru schimbările climatice.
Indiferent de comportamentul real pe care îl vor adopta instituțiile europene și statele membre UE, faptul că acestea din urmă au decis să abordeze subiectul în termeni clari și că dorește să deschidă o discuție la nivel internațional, este un indiciu că sectorul este atingerea unor grade de dezvoltare și aplicare care să nu permită tăcerea sau pretinderea că nu se întâmplă nimic și interesele enorme pe care le-ar putea produce sectorul.
(Dacă ați apreciat acest articol, poate doriți să faceți o donație pentru Cronica Diasporei. Spre deosebire de majoritatea altor site-uri web, noi nu primim finanțare, suntem 100% independenți și imparțiali. Editorii noștri nu sunt plătiți și lucrează în întregime voluntar, la fel ca majoritatea colaboratorilor noștri, dar există costuri inevitabile asociate de întreținerea unui site web. Depindem de cititorii noștri care ne vor ajuta, fie cu plăți regulate, fie cu plăți unice. Puteți dona aici DONEAZĂ. Mulțumim.)
Sursa: lindependente.online
Alte surse:
https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/documents/2023/JOIN_2023_19_1_EN_ACT_part1_v7.pdf
https://eu.boell.org/sites/default/files/2021-11/Geoengineering%20in%20the%20EU_Final.pdf
Adaugă comentariu