Economie

Bloomberg: De ce plafonul prețului gazelor riscă să agraveze criza europeană

Bloomberg: De ce plafonul prețului gazelor riscă să agraveze criza europeană

„Decizia Europei de a limita prețurile la gaze naturale riscă să îngreuneze aprovizionarea în regiune și să exacerbeze criza energetică”, în același timp stimulând exporturile către Asia dacă prețurile de achiziție se dovedesc a fi mai bune.

Este ceea ce se susține într-un articol publicat în mass-media autorizată din SUA, specializată în economie Bloomberg, care citează și un raport al analiștilor băncii americane de investiții Goldman Sachs.

De altfel, în urmă cu două zile, în cadrul ultimului Consiliu de Afaceri Energetice din 2022, s-a ajuns la un acord politic cu majoritate calificată între membrii Uniunii care stabilește un plafon de 180 de euro, care poate fi activat timp de douăzeci de zile, începând cu 15 februarie a anului viitor.

Plafonul se va aplica TTF (Title Transfer Facility), adică cotația de gaz stabilită la Bursa de Valori din Amsterdam!

Odată activată, nu vor fi permise tranzacții futures” pe gaze naturale care intră în sfera plafonului peste așa-numitul „limita de ofertă dinamică”.

Mecanismul de corectare a pieței va fi monitorizat de Acer și, în cazul unei urgențe de securitate a aprovizionării, plafonul poate fi dezactivat imediat.

Italia: Prim-ministrul Giorgia Meloni și ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, la Bruxelles, s-au bucurat la unison vorbind despre „victoria Italiei”, Peninsula fiind una dintre primele națiuni care au propus măsura ca soluție la speculații cu privire la prețurile bunurilor energetice.

Totuși, decizia europeană, venită după luni de lungi discuții și acorduri eșuate, nu este lipsită de potențiale efecte negative, deoarece expune Bătrânul Continent la riscuri de deficit de aprovizionare prin deturnarea exporturilor către Asia.

În plus, potrivit unor analiști Goldman Sachs, printre care și Samantha Dart, „un plafon fără limită superioară asociată cu cererea riscă să agraveze deficitul de aprovizionare cu gaze în Europa, încurajând consumul”.

În plus, continuă analiza, „acest lucru ar putea înăspri oferta globală anul viitor și, în cel mai rău caz, ar putea forța guvernele să raționeze gazul”.

Nu întâmplător, așadar, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat chiar ieri, în cadrul primei ședințe a platformei UE pentru achiziții comune, că „2023 va fi mai dificil și s-ar putea să fim nevoiți să facem față unei deficit potenţial de aproape 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale anul viitor”.

Soluția propusă de executivul UE este aceea a achizițiilor comune de gaze. De fapt, von der Leyen a continuat afirmând că „Făcând din achiziția comună de gaze o realitate, vom folosi greutatea economică și politică a UE pentru a garanta aprovizionarea cetățenilor noștri și a industriei”.

„Prioritatea noastră imediată este să luăm toate măsurile necesare pentru agregarea cererii și achiziția comună cu mult înainte de începerea sezonului de umplere a depozitelor de gaze anul viitor”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Maros Sefcovic, într-un comunicat.

Voința politică este acolo și acum fac apel la industria noastră de gaze să-și joace rolul important. Nu există timp de pierdut, pentru că fiecare întârziere are un preț.

Cu toate acestea, va fi greu de gândit că achizițiile comune ar putea reduce concurența cu giganții asiatici.

Din nou, conform celor raportate de agenția de presă din New York, de fapt,

„Industria energetică a avertizat că mărfurile cu GNL ar putea favoriza Asia dacă prețurile sunt peste limitele din Europa, la fel cum cererea din China se trezește odată cu relaxarea „ Zero restricții Covid”.

Frank van Doorn, șeful departamentului de comerț la Vattenfall Energy Trading GmbH, o companie lider în comerțul de energie din Europa, a adăugat, de asemenea, că:

„capacitatea Chinei de a relansa creșterea este un semn de întrebare important”, argumentând că „plafonul de preț în Europa nu afectează acum piața, dar va face comerțul mai scump în viitor.”

Măsura Comisiei nu a găsit unanimitatea tuturor membrilor UE:

Austria și Țările de Jos s-au abținut, în timp ce Ungaria a votat împotrivă tocmai din cauza posibilelor efecte negative ale mișcării europene.

Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a părăsit întâlnirea devreme lansând un avertisment către Bruxelles:

„Vom fi liberi cu privire la orice modificare a contractului de furnizare de gaze cu Rusia, fără a anunța Comisia”, a subliniat el.

Asupra acordului a fost însă aprobarea Germaniei, care a obținut o modificare a regulamentului privind autorizațiile pentru surse regenerabile.

Între timp, Bloomberg raportează că unii importatori asiatici au aplaudat impunerea unui plafon în Europa, deoarece „importatorii de GNL din Europa și Asia concurează cu aceiași exportatori pentru aprovizionare, cum ar fi SUA și Qatar”.

În acest context, plafonul de preț ar reduce „războaiele de licitații fugitive și vârfurile de preț pentru transporturile între cele două regiuni”, favorizând piețele asiatice.

Sursa: lindependente.online

Adaugă comentariu

Trimite
Abonează-te gratuit la știrile săptămânii!

Declar că sunt de acord cu termenele de utilizare și politica de confidențialitate precum și că am citit informațiile care sunt solicitate în conformitate cu articolul 13 din GDPR (Regulamentul EU - 2016/679).