Până în prezent, sistemul alimentar mondial este deja dominat de un mic grup de companii multinaționale.
Acest lucru a fost afirmat de experții grupului Ipes-Food, care într-un raport intitulat Who's Tipping the Balances? („Cine înclină balanța?”) a măsurat și acest decalaj uluitor.
În detaliu, a reieșit, că patru mari companii controlează 62,3% din sectorul industriei chimice pentru agricultură, în timp ce alte patru au putere deplină cu peste 60,5% din piața produselor farmaceutice pentru zootehnie.
În plus, printre primele zece multinaționale care comercializează materiale alimentare de bază, primele patru domină vânzările cu un procent de 66,8%.
În lumina faptelor, potrivit editorilor analizei, trebuie să reflectăm la această situație acum și odată pentru totdeauna.
Rezultatul unui astfel de oligopol este de fapt „o prezență tot mai mare a firmelor în procesele și spațiile guvernamentale”, au scris autorii.
O dinamică care, au adăugat ei:
”a creat o nouă normalitate, unde puține guverne ridică îndoieli și implicarea afacerilor în decizii trece neobservată și nu este pusă la îndoială”.
În general, a existat o consolidare din ce în ce mai eficientă a companiilor multinaționale.
Fuziunile majore din ultimele decenii, precum cele dintre Kraft și Heinz, Dow și Dupont, Anheuser Busch InBev și SABMiller, duc, de exemplu, la o creștere semnificativă a cotelor lor de piață, pentru a modela piețele pentru produsele pe care le vând, precum și crearea de bariere care fac foarte dificilă concurența altor companii.
În plus, marile grupuri alimentare sunt capabile să cheltuiască sume mari de bani pentru cercetare și dezvoltare, să valorifice protecția brevetelor și a altor forme de drepturi de proprietate intelectuală și să scadă prețurile pe care le plătesc furnizorilor în ciuda creșterii prețurilor pentru consumatori.
În cele din urmă, pe măsură ce firmele cresc în dimensiune, ele atrag mai multe investiții financiare și dobândesc capacitatea economică de a-și concentra în continuare puterea economică.
Puterea monetară care apoi se traduce foarte repede în putere politică.
Pentru a înțelege modul în care aceste mari grupuri reușesc să „infiltreze” mediile instituționale internaționale, autorii documentului au adunat informații care decurg din trecerea în revistă a literaturii științifice, din documente și din interviuri cu personalități din societatea civilă.
În general, disponibilitatea financiară enormă permite companiilor să exercite o anumită influență asupra liderilor politici prin finanțarea campaniilor electorale, cercetări științifice și prin sponsorizarea reclamelor.
Rezultatul este numărul tot mai mare de inițiative de colaborare public-privat.
În acest sens, gândiți-vă doar la parteneriatul FAO cu CropLife, o organizație activă în sectorul produselor de protecție a plantelor care include printre membrii săi câteva mari companii agroalimentare.
Această obligație a oferit, de exemplu, multinaționalelor o modalitate privilegiată de acces la mesele de decizie și capacitatea de a-și îmbunătăți sau de a-și curăța reputația.
În ciuda încercărilor neîntemeiate de a reduce puterea corporativă, cum ar fi Principiile directoare ale Națiunilor Unite sau procesul de elaborare a unui tratat obligatoriu al ONU privind corporațiile transnaționale și drepturile omului, presiunile corporative sunt încă capabile să compromită mediul, clima și chiar sănătatea publică.
De exemplu, anumite decizii, precum etichetarea informativă pe ambalajele produselor alimentare sau taxele pe produsele ultraprocesate și băuturile zaharoase, încă lasă persoanelor fizice posibilitatea de a interveni în mod voluntar.
În mod similar, presiunea de a evita regulile care impun companiilor să își asume responsabilitatea, juridică sau financiară, atunci când practicile lor provoacă daune terților sau ecosistemelor naturale poate fi decisivă.
(Dacă ați apreciat acest articol, poate doriți să faceți o donație pentru Cronica Diasporei. Spre deosebire de majoritatea altor site-uri web, noi nu primim finanțare, suntem 100% independenți și imparțiali. Editorii noștri nu sunt plătiți și lucrează în întregime voluntar, la fel ca majoritatea colaboratorilor noștri, dar există costuri inevitabile asociate de întreținerea unui site web. Depindem de cititorii noștri care ne vor ajuta, fie cu plăți regulate, fie cu plăți unice. Puteți dona aici DONEAZĂ. Mulțumim.)
Sursa: lindependente.online
Raportul: https://www.ipes-food.org/_img/upload/files/tippingthescales.pdf
Adaugă comentariu